Iubirea...

Iubirea...

Un sentiment maret, nobil, care ne apropie putin de Divinitate...Multi au incercat sa il explice, si mai multi l-au cantat in versuri, extrem de multi l-au experimentat...Am reusit noi oare vreodata sa-l intelegem intru totul?

Pentru mine e unul din cele mai complexe sentimente.Nu l-am descoperit de mult...Sper ca acest mesaj sa ajunga la un moment dat si sub ochii celui caruia i-am daruit inima...

E greu sa imi exprim in cuvinte multitudinea de sentimente inglobate in acest cuvant-iubire...

"Dragostea reprezinta acel moment minunat, cand iubind pe altcineva, invatam sa ne cunoastem pe noi insine" spunea Alexander Smith. Si mare adevar se gaseste in aceste cuvinte.Din prorpie experienta spun acesta, pentru ca, de cand iubesc, mi-am dat seama si am descoperit o latura a mea despre care nu stiam ca exista.Am descoperit multe lucruri noi la mine-ca pot fi mai buna, mai tandra...iubind scot ce-i mai bun din mine la suprafata...

La baza iubirii trebuie sa existe sentimente trainice, pentru ca altfel exista riscul ca edificiul construit sa se darame in timp...Fiecare zi reprezinta o noua caramida pusa la temelia acestui edificiu...

Iubirea este cel mai minunat sentiment care poate cuprinde sufletul unui om. El ne indeamna la visare, ne face sa prindem aripi, sa zburam printre nori dar uneori ne face sa ne si izbim cu capul de "pragul de sus". Pentru mine cea mai minunata declaratie de dragoste nu este neaparat rostita sau scrisa, nu trbuie sa cuprinda neaparat cuvintele "Te iubesc". Dragostea trebuie sa vina din inima, sa fie observata din gesturi, din priviri. Cu toate acestea in cazul in care el nu ar observa ceea ce ar trebui sa observe, cand nu ar simti ceea ce ar trebui sa simta declaratia mea de dragoste ar suna asa: Te iubesc cum iubesc soarele, cum iubesc briza unui vant; Te iubesc cum iubesc linistea si lumina din amurg. Te iubesc cum iubesc stelele si sclipirea clarului de luna, cum iubesc susurul unei ape si trilul pasarilor ce rasuna. Te iubesc cum iubesc florile si miresmele de primavara, cum iubesc valurile-nvolburate si misterele ce ma-nconjoara. Te privesc cum cerul priveste pamantul. Te doresc cum nisipul doreste marea. Te ador cum soarele adora lumina. Te iubesc cum luna iubeste-nserarea. Te iubesc. (Desi nu-mi apartin, aceste cuvinte inglobeaza sintetic intreaga conceptie pe care si eu la randu-mi o am despre iubire)